Majoritatea celor care l-au citit pe marele Arthur Conan Doyle au fost uimiti de puterea imaginatiei maestrului si de felul in care actiunea romanelor sale i-a facut sa stea cu sufletul la gura. Si aici nu vorbim doar despre “Aventurile lui Sherlock Holmes”, ci si depre o alta capodopera a sa: “Lumea pierduta”. Este imposibil ca dinozaurii, pterodactilii sau verigile intermediare intre om si stramosul sau din lumea primatelor sa mai supravietuiasca astazi, oricine poate spune asta. Insa ce nu stie toata lumea este ca in Venezuela lumea disparuta este foarte reala, ba mai mult, ea este cea care l-a inspirat pe marele scriitor.
Povestea lumii disparute a inceput acum doua miliarde de ani, cand America si Africa formau un mega-continent numit Gondwana. Miscarile tectonice au dus la formarea unor lanturi muntoase destul de inalte. Cu timpul, muntii s-au erodat, din ei ramanand un strat vast de gresie. Stratul s-a ridicat, si mai apoi s-a fisurat din cauza procesului. Apa si alti factori de eroziune au ros elementele moi, astfel in cat au ramas niste platouri inalte, care ies in evidenta mult deasupra teritoriului din jur si care astazi pot fi gasite in Venezuela. De fapt, aceeasi eroziune a cauzat si crearea unor formatiuni care par ca sfideaza gravitatia ce pot fi intalnite pe Tepui, si care le fac si mai uimitoare. Poate cel mai util exemplu pentru a intelege vechimea acestor formatiuni este muntele Autana. Mai degraba inalt decat lat, acesta are in interior un sistem de pesteri ce dateaza de acum 300 de milioane de ani, pe cand formele de viata erau simple si abia se dezvoltau pe planeta. De atunci, multe s-au schimbat, insa martorii zilelor de demult au ramas in Venezuela. Aceasta este lumea disparuta.
Muntii plati erau cunscuti de populatiile din zona cu mult inainte ca europenii sa ajunga in America de Sud in cautare de aur si alte bogatii. Populatia Pemon, de exemplu, numea platourile Tepui, cele mai inalte capatand si propriile lor nume. Un foarte bun exemplu este Auyan, de unde se varsa cea mai inalta cascada din lume, Angel (978 m). Crestele de gresie au inaltimi apropiate de 1000 de metri, iar forma lor aparte a facilitat nasterea unor ecosisteme total diferite decat cele de la poale. Masivul care l-a impresionat pe Arthur Conan Doyle astfel incat sa isi scrie capodopera se numeste Roraima, fiind si preferatul cercetatorilor multumita marimii sale impresionante.
Lumea ascunsa din Venezuela a ramas multa vreme necunoscuta din cauza dificultatii drumului pana la ea. In trecut, europenii in cautarea lui El Dorado, paradisul de aur, s-au confruntat cu umezeala extrema si sufocanta, speciile de animale periculoase precum si pericolul de a se rani fara a putea primi vreun ajutor, totul pentru a ajunge la ceea ce ei au numit “Un munte de cristal”. Primilor vizitatori neexperimetati li s-a parut, din cauza condensului puternic probabil, ca apa cascadelor curge de nicaieri, perpendicular cu muntele. Trebuie sa fi fost o priveliste spectaculoasa.
Astazi, cei ajunsi in Venezuela care doresc sa vada paradisul pierdut nu au de ales decat sa calatoreasca intr-un elicopter, iar asta doar in anumite perioade cand vremea o permite, iar norii sunt mai putin densi. Curentii de aer sunt extrem de puternici in regiune, fapt care face ca zborurile foarte aproape de munti sa fie periculosi, uneori avand loc si accidente sau aterizari fortate. Cei cu adevarat curajosi si experimetati in calatorii dificile pot alege sa ajunga la baza unui munte prin padurea tropicala, trebuind sa combine drumul pe jos cu scurta calatorie cu un canoe.
Lumea disparuta a surprins oamenii de stiinta din toate domeniile, fie ei geologi, zoologi sau botanisti, o multime din speciile descoperite aici nemaiintalnindu-se nicaieri altundeva. Nu s-a gasit nici un animal mai mare decat o puma, asa incat visele cu dinozauri s-au spulberat imediat. In schimb s-au descoperit in jur de 5.000 de specii care se pot intalni doar aici. Foarte interesant este ca foarte multe specii dintre acestea, precum si unele specii de ciuperci, au ales o cale evolutiva aparte: au devenit carnivore, folosind diverse capacane atractive pentru a prinde insecte si alte organisme de dimensiuni mici si a le digera. Astfel se pot intalni nu mai putin de 800 de astfel de plante si ciuperci.
Animalele intalnite in lumea pierduta din Venezuela erau in majoritatea lor mici, dar nu mai putin interesante. Astfel, o specie de borasca, relicva a unor vremuri de mult apuse, a uimit cercetatorii prin aparenta ei lipsa de aparare. Aceasta broasca, ce nu depaseste 2,5 centimetri lungime nu poate sari sau inota si se deplaseaza extrem de incet. Multe dintre aceste animale au culoarea negra, cel mai probabil pentru a se adapta la temperaturile mici de pe crestele de gresie. Astfel, ele pot sa absoarba cat mai multa lumina solara in cat mai putin timp. Astfel, aceste mici creaturi continua povestea muntilor care au vazut planeta inainte ca oricare dintre ele sa existe.
